Au trecut șapte luni de la ultimul articol publicat și aproape opt de cînd anunțam un alt Condeierul. Eram, atunci, atît de încrezător în ceea ce avea să urmeze și calea se dezgolea, înainte-mi, luminoasă și ademenitoare. Totul era limpede, noile rubrici mă atrăgeau nemăsurat și planificarea săptămînală avea pentru prima dată sens, dar, cum se întîmplă de... [continuare]
Îmi plac computerele, prea mult uneori, dar cel mai mult, îmi place să programez. Sînt zile în care orele dedicate scrisului sînt înghițite de cele în care încerc să disec o problemă și s-o oglindesc în linii de cod ce se-aseamănă de multe ori cu pînzele întrețesute ale unui păianjen nebun, dar care ascund în ele o frumusețe... [continuare]
Rămășițele copilăriei În serile fără cer,în nopțile de nesomn,tot mai lungi, tot mai dese,cînd, înainte-mi, viața nu-i decît amăgire,închid ochii și las întunericul trecutuluisă capete trup și glas… Întorc ceasurile cînd, în după-amiezi de vară,praful scînteia plin cu îngeri,pietrele îmi știau numeleși mă chemau să-mi spună poveșticu cai și călăreți… Mă afund în diminețile cînd pașii fetelor susurau,pîrîu... [continuare]
Hotarul dintre primăvară și vară e marcat, în tradiția populară românească, de sărbătorile Cincizecimii: Moșii de vară, Duminica Mare și Rusaliile. Înaintea Duminicii Mari, cînd se sărbătorește Pogorîrea Sfîntului Duh, sărbătoare ce închide ciclul Pascal, poporul obișnuia să-și aducă aminte de morți, de cei care, deși pentru totdeauna plecați, erau încă legați prin fire invizibile de lumea celor vii. Sîmbătă... [continuare]
Multă vreme, în copilărie, cele trei corpuri masive din sufragerie, care ocupau un perete întreg, au fost pentru mine Biblioteca. Puținele cărți, ce nu umpleau mai mult de cinci rafturi, își arătau cotoarele, uneori colorate, alteori cenușii, pe care literele, pînă am învățat să citesc, închipuiau desene stranii. Puținătatea volumelor și bogăția pe care-o etalau bibliotecile rudelor ori... [continuare]
Ideea unui blog, cel care se va regăsi mai tîrziu la adresa condeier.ro, s-a născut la capătul unei perioade presărate cu nopți de nesomn, tulburată de întrebări cărora de ceva timp le căutam răspuns. Și-n acele zile de criză, dincolo de oboseală, de incertituni, de acceptarea absurdității multor speranțe și a eșecului majorității întreprinderilor în care mă aruncasem plin... [continuare]
Nu știu de ce, dar niciodată nu mi-au plăcut aniversările; pînă și zilele mele de naștere au fost întotdeauna o corvoadă. Cumva, arbitrarul unor numere, care ar trebui să aducă bucurie ori chiar fericire, m-a intimidat mereu. Deși m-am surprins de multe ori așteptînd cu nerăbdare un anume hotar de timp, cu cît mă apropiam mai mult de... [continuare]
La capătul nopții… La capătul nopții, în vin,se-odihnesc umbre, coapse…și-în părul tău rătăcesc șoapte. [continuare]
